Bragageria albaneză din Slatina, popas pentru personalitățile care au trecut prin zonă

Divertisment

Personalități ale culturii și sportului, politicieni, ambasadori, români plecați peste granițe și întorși acasă să-și revadă locurile natale, copii și vârstnici, femei și bărbați, care au aflat că în Slatina se vinde bragă, o băutură răcoritoare preparată de familia Memish după o rețetă tradițională, s-au oprit la „Atletul albanez” pentru câteva minute pentru a-și satisface curiozitatea și setea sau pentru a regăsi gusturile copilăriei.

Impresiile celor care au trecut pe la cofetăria-bragagerie „Atletul albanez” sunt păstrate de membrii familiei Memish prin istoriile transmise din generație în generație, sunt atestate de fotografii, în timp ce o parte au rămas înscrise în Cartea de oaspeți.

Un caiet vechi, cu marginile îngălbenite de timp, păstrează în paginile sale amintiri de suflet pentru familia Memish, după cum arată Hashim Memish, proprietarul prăvăliei. În caietul — carte de oaspeți sunt sute de însemnări ale celor care au trecut prin Slatina și au mers la „Atletul albanez” să se răcorească la o bragă și să guste din dulciurile preparate după rețete tradiționale.

Deși născut în 1939, Hashim Memish susține cu tărie că perioada de glorie a cofetăriei-bragagerie „Atletul albanez” a fost cea interbelică, pentru că așa i-au spus părinții și unchiul. Poate și de aceea povestește convingător despre atmosfera din acea epocă și despre oaspeții de seamă care au trecut atunci pragul prăvăliei.

Hashim Memish spune că printre oaspeți s-ar fi numărat și Ion Minulescu, Eugen Ionescu și Nicolae Iorga

„Perioada noastră extraordinară — și a României și a noastră, ca afacere — a fost perioada interbelică, din ce îmi povesteau tata și unchiul. În cofetăria noastră se serveau tot felul de prăjituri, de dulciuri și nelipsita cafea. Aveau niște stative pe care se puneau ziarele și veneau oamenii la cafea, avea un anumit farmec ‘să mergem la turci să ne bem cafeaua’ și citeau ziarul și comentau pe marginea ziarelor. Au venit sigur la o cafea la nisip Ion Minulescu și Eugen Ionescu. Și Iorga, Nicolae Iorga, marele istoric, a trecut pe la noi. Așa mi-au spus părinții și am păstrat cu mândrie ce ne povesteau ei”, a declarat Hashim Memish.

Din braga de la Slatina ar fi gustat chiar și Charles de Gaulle, fostul președinte francez, care a vizitat România în 1968 și care, în turneul său prin țară, spre Craiova, a trecut prin Slatina unde se construise Uzina de aluminiu folosind tehnologie franceză și cu sprijinul unor specialiști francezi.

„Odată, când a fost vizita lui de Gaulle (Charles de Gaulle), ei trebuiau să se ducă la Uzina de aluminiu și înainte se circula pe strada Pitești, pe acolo fiind stabilit și traseul coloanei oficiale. Și atunci Ceaușescu, inspirat, a spus la un moment dat: ‘o luăm pe la turci’ și au luat-o pe strada Gării și în dreptul nostru a încetinit mașina și au ieșit tata cu mama, au făcut cu mâna, au ieșit și ceilalți membri ai familiei. Și s-a oprit coloana. Ceaușescu i-ar fi arătat lui Charles de Gaulle că și în România este spirit de inițiativă privată. A degustat bragă și a trecut mai departe. Așa mi-au spus, eu nu eram de față”, povestește Hashim Memish.

Acesta menționează că și în cazul în care ar fi fost fotografii, carte de oaspeți ori alte documente din anii de dinainte de 1970, care să ateste trecerea unor personalități pe la prăvălia de pe fosta stradă a Gării, probabil că oricum ele ar fi fost distruse odată cu demolarea fostei case albaneze, în 1974.

„Atunci nu aveam carte de oaspeți și dacă am fi avut, din păcate, toată arhiva familiei se afla într-o mansardă a fostei noastre case. În 1973 spre 1974 ne-au demolat-o și ne-au adus aici, în colțul acesta, pentru că acolo, în apropiere, s-a construit județeana de partid și nu cădea bine să fie văzută singura firmă privată din România lângă județeană”, arată Hashim Memish.

Despre anii perioadei comuniste Hashim Memish relatează o întâmplare de neuitat, legată de criza alimentelor, de cotele la anumite produse impuse de regim.

„A rămas în istoria familiei și nu vom putea uita. Odată, ne-au dat cu mare greutate aprobare pentru zahăr de ăsta pentru cafele. Domne, o noapte întreagă — și cu copii care erau mai mici, nepoții — erau pungulițe din acelea în care se punea zahăr pentru cafele, de 3-5 grame, nu mai știu cât avea fiecare și desfăceam, rupeam toți, toată noaptea ca să facem zahăr. Era o cotă redusă de zahăr și ne-au spus că restul să îl cumpărăm de la restaurant. Zahărul a fost o problemă, nu se găsea, până la Revoluție. Mergeam prin magazine sătești, pe la țară. Dar totuși am făcut față, făceam cozi imense, ne descurcam”, mai spune el.

Tot în perioada comunistă, după vizita unor studenți care efectuau o cercetare sociologică, a inițiat Hashim Memish și Cartea de oaspeți sau de impresii, cum îi place să-i spună.

„În 1967 am inițiat o Carte de impresii, după ce am fost vizitați de un grup de studenți care au făcut o cercetare sociologică despre Slatina, împreună cu profesorul lor, Virgiliu Constantinescu. Ei sunt primii care au semnat în Cartea de impresii și după prima vizită au mai revenit. Pentru că s-au simțit bine la noi și le-a plăcut”, își amintește Hashim Memish.

Răsfoind paginile cărții, zâmbește și povestește cum, alături de fratele său Djavid, fermeca doamnele care treceau pragul prăvăliei.

„Uite ce amintiri! ‘Aștept ziua când voi scrie din nou, aici, la Hashim’. Acestea puseseră ochii pe noi, pe mine și pe Djavid. Fetele erau înnebunite. Noi le vorbeam frumos, ca negustor trebuie să-i atragi pe clienți, le spuneam cât sunt de gingașe și de frumoase… Le făceam geloase, ne uitam unul la altul și… ‘Plutește ceva trist în aer ca înaintea oricărei despărțiri de prieteni dragi’, altă impresie”, urmărește Hashim Memish pe pagină, cu gândul parcă tot la vremurile în care au fost scrise acele rânduri.

El ține să precizeze că nu numai doamnele așterneau vorbe frumoase în Cartea de oaspeți, cofetăria, răcoritoarele și familia sa lăsând o impresie bună și domnilor.

„Toată echipa FC Argeș, cu Dobrin, în epoca lor de glorie! Uite! Sunt semnăturile lor din 1967. Studenți din Anglia, Suedia și Norvegia, în 1968. Aici — Teatrul Național — cu Radu Zamfirescu, cu Doina Badea, care, aflați în turneu prin țară, s-au oprit la cofetărie. Echipa de fotbaliști de la Universitatea Craiova”, mai arată Hashim răsfoind în continuare paginile fragile ale documentului de familie.

Spre finalul acestuia sunt impresii scrise după anul 1990. „1997 — Rodica Popescu—Bitănescu — ‘Grozavă halviță și înghețată’. Aici Dan Puric — venit odată cu toată trupa, a trecut de mai multe ori și singur. Un profesor universitar de la Galați a venit cu trenul special pentru a gusta braga noastră și scrie că a meritat drumul. ‘La Memish în Slatina, găsitu-ne-am patima’ — au scris oamenii ce au simțit. Aici semnează niște studenți albanezi, aici un canadian. Tipul acesta a venit să cumpere ceva din Craiova și la sfârșit mi-a zis: ‘domne nu vrei să mergi în Canada și să îmbuteliem bragă acolo?’ L-am refuzat politicos”, se destăinuie Hashim Memish.

El spune că a fost onorat de vizita ambasadorului SUA în România din perioada 1998 — 2001, James Rosapepe, iar semnătura diplomatului în Cartea de oaspeți și fotografii de atunci sunt amplasate în mai multe locuri din prăvălie.

„Pentru familia Memish — succes! Ambasadorul SUA. Eram aici, când am primit un telefon că ar vrea să vină ambasadorul Americii. Când a venit am pus o melodie românească — ‘Ciocârlia’ și o a doua, cu Luis Amstrong. Și a spus: ‘Sunt la mine acasă, mă simt foarte bine’. L-am invitat în laborator, i-am explicat. A băut cu nesaț braga, i-a plăcut și a gustat și înghețata. M-a întrebat dacă poate lua și halviță. Aceasta a fost pentru noi cea mai înaltă onoare din acel an, vă spun din adâncul inimilor noastre, cu sinceritate. Vă dați seama? Reprezentantul SUA!”, își amintește Hashim Memish.

Ambasadorul SUA la București nu a fost singurul diplomat străin care a ajuns în prăvălia „Atletul albanez” și a gustat din bragă, înghețată și halviță. În 2010 a semnat în Cartea de oaspeți ambasadorul Braziliei, Vitor Gobato, care a menționat și faptul că a fost primit cu o extraordinară ospitalitate. În ultimii ani au fost oaspeți ai cofetăriei — bragagerie, cunoscută în Slatina drept „prăvălia albanezilor”, ambasadorul Albaniei în România, Sami Shiba — în 2011, ambasadorul Macedoniei în România, Pande Lazarevski — în 2013.

Tot în 2013 a ajuns la „Atletul albanez” din Slatina și principele Nicolae al României. Și politicienii au gustat bragă. Hashim Memish deschide Cartea de oaspeți la pagina pe care se află semnătura parlamentarului social-democrat Ecaterina Andronescu, apoi pe cele în care au semnat și au lăsat impresii primarii Cristian Popescu Piedone și Lia Olguța Vasilescu.

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost de asemenea oaspete al unei cofetării din Slatina a familiei Memish, cu ocazia unei vizite în municipiu, anul acesta, pe 1 iunie. 

Hashim Memish spune că a fost sensibilizat puternic și de impresiile scrise de un copil de 10 ani. „M-a impresionat și un copil de 10 ani, din Șimleul Silvaniei, venit înainte de Paște în Slatina, la o olimpiadă. A scris asta: ‘am mâncat cea mai bună înghețată din lume. Am băut citronadă și bragă. Într-o zi, când nu știi ce să faci cu doi lei, vino în Slatina la ‘Atletul albanez’. Parcă-l văd, un copil micuț, m-a făcut praf”, mai arată seniorul Memish.

Alți oaspeți ai bragageriei nu au lăsat semnături și impresii scrise, însă vizita lor a rămas atestată de fotografii, cum este cazul actorului Amza Pellea.

„Aici sunt impresii din adâncul sufletului lor. Și mulți alții au fost, dar unii nu au avut timp să scrie. Primeam multe cărți poștale, scrisori: ‘Ne-am simțit foarte bine la cofetăria albanezilor, care sunt turcii noștri de altădată’. Din 1914 ne numim ‘Atletul albanez’. Și astăzi ne zic și turci și albanezi și noi suntem și români, cetățeni români”, subliniază Hashim Memish, care din 2008 este cetățean de onoare al municipiului Slatina.

Mult timp, în Slatina s-a vorbit despre bragageria „Atletul albanez” folosind apelativul „la turci”, iar explicația o dă Hashim Memish, care a menționat că teritoriul Albaniei de astăzi a fost sub control otoman până în 1912.

„Tata, Daud Memish, a făcut studii de economie la Salonic și a venit la frații lui, aici, și l-au pus să le dirijeze firma. În 1912 a venit el. În 1914 era înrolat ca voluntar în armata română, care se retrăsese la Iași, în zona Drinceni. Înainte de război a fost luat ca prizonier, noi venind din Imperiul Otoman, cu acte, pentru că Albania era ocupată, aveam acte de la Imperiul Otoman. L-au luat ca prizonier și l-au dus acolo. Și a cerut ieșire în careu la mareșalul Averescu și la prințul Leopold și le-a spus: ‘noi — mai erau și alți albanezi în aceeași situație — ‘suntem albanezi și impropriu ni se spune turci și am să vă fac dovadă. Noi suntem foști cetățeni turci, pentru că am fost sub ocupație și luptăm să devenim independenți’. Și atunci li s-a spus: sunteți liberi! Iar ei au spus: nu! Vrem să ne primiți ca voluntari și i-a primit ca voluntari în armată. Le-a dat pământ și decorații și tata a spus: Nu! Noi facem comerț, nu avem nevoie de pământ, pământul să-l stăpânească românii până la sfârșitul lumii. Și a venit acasă, la frați și a continuat afacerea”, încheie Hashim Memish.

Cofetăria „Atletul albanez” — sau cum e cunoscută de localnici „La albanezi” din Slatina — este cea mai veche firmă românească privată care nu și-a întrerupt activitatea de mai bine de 90 de ani, iar rețetele de bragă, citronadă, înghețată și halviță sunt aceleași pe care le-au folosit cu succes toate generațiile din familia Memish.

Cofetăria „Atletul albanez” este o veche prăvălie, cum îi spun slătinenii, aflată într-o casă pe colț, pe strada Dinu Lipatti din centrul vechi al orașului, printre alte imobile monumente istorice. Trecerea timpului este vizibilă și pe clădire și în bragagerie, dar proprietarul spune că locul are farmecul lui așa cum este, familiar pentru majoritatea clienților, însă fațada clădirii va fi reabilitată în curând, în același timp cu celelalte câteva zeci de clădiri monument istoric din zonă, conform planurilor municipalității.

Familia Memish mai deține în Slatina o cofetărie, în centrul civic al orașului, un spațiu modern și cochet administrat de nepoții lui Hashim, fiii fratelui acestuia, Enver. Tot nepoții lui Hashim se ocupă și de două puncte de vânzare mobile de bragă, citronadă și înghețată, amplasate și ele în centrul civic al municipiului Slatina. Cumpărată de la rulotele stradale, de la cofetăria nouă sau de la prăvălia din centrul istoric, braga de la Slatina are același gust dulce-acrișor, inconfundabil, dat de cerealele fermentate din care se obține.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *