Municipiul Caracal

Divertisment

La aproximativ 40 km de Slatina se află cel de-al doilea municipiu al județului Olt, Caracal. Localitatea, ce numără, conform recensământului din 2011, 30 954 locuitori, este poziționată în Câmpia Romanațiului, pe râul Gologan, la o altitudine cuprinsă între 95,5-128,3 m.

Vestigiile arheologice descoperite confirmă existența umană pe teritoriul orașului din timpuri străvechi. Însă așezarea, situată în vremea romanilor pe vechiul drum ce lega cetatea Sucidava (situată în cartierul Celei din orașul Corabia) de orașul Romula-Malva (azi satul Reșca), a fost pentru prima dată menționată documentar la 17 noiembrie 1538, într-un hrisov emis de cancelaria domnului Radu Paisie (1535-1545).

În 1598, voievodul Mihai Viteazul (1593-1601), care a ales să își facă aici reședință de scaun (1597), a ridicat localitatea la rangul de oraș. Curtea domnească ridicată de Mihai Viteazul la Caracal a fost folosită mai târziu și de domnii Matei Basarab (1632 și 1654) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

Ca oraș, așezarea este pomenită, pentru prima dată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, de călătorul sirian Paul de Alep.

La 1 aprile 1887, a fost dată în folosință linia ferată Piatra Olt-Caracal-Corabia Port.

A fost reședință a județului Romanați până în 1950, când a devenit reședință de raion în cadrul Regiunii Oltenia. În urma noii împărțiri administrativ-teritoriale din 1968, județul Romanați a fost desființat, orașul fiind integrat județului Olt. 

După 1965, orașul cunoaște un accentuat proces de industrializare, aici fiind puse în funcțiune câteva obiective industriale importante: Întreprinderea de conserve (1967), Întreprinderea de tricotaje (1972), Întreprinderea de vagoane (1973), Întreprinderea de anvelope (1980).

Dintre obiectivele turistice ale orașului merită menționate: Ruinele Curții Domnești a lui Mihai Viteazul (secolul al XIV-lea); Biserica cu hramul ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” a fostei Curți Domnești; bisericile cu hramurile ”Sfânta Treime” (1646-1647), ”Sfântul Ioan Botezătorul” (1768), ”Sfântul Nicolae” (1863), ”Sfinții Apostoli” (1832, pictată de Iosif Keber), ”Toți Sfinții”, ”Sfântul Vasile” (1829), ”Adormirea Maicii Domnului” (1839); sinagogă (1902); Muzeul Romanațiului, înființat în 1949, și casa vestitei căpetenii de haiduci Iancu Jianu (secolul al XVIII-lea); Monumentul Eroilor; Monumentul Revoluției de la 1848, ce marchează locul unde au fost primiți revoluționarii de la Islaz; Foișorul de Foc; busturile lui George Enescu (1965, realizat de Ion Jalea) și Mihai Eminescu (1965); Statuia ”Susurul” (1938).

Un alt punct de interes al orașului îl reprezintă Teatrul ”Ștefan Iordache”, care anul acesta a găzduit cea de-a IV-a ediție a Festivalului de Teatru Caracal, dedicată maestrului Radu Beligan. Evenimentul, desfășurat în perioada 26 aprilie-4 mai 2014, a fost organizat de Asociația Mișcarea de Rezistență, Primăria Municipiului Caracal și Consiliul Județean Olt. Prima ediție a festivalului a fost dedicată lui Ștefan Iordache, a doua — lui Liviu Ciulei, iar cea de-a treia — lui Victor Rebengiuc.

Orașul Caracal a fost declarat municipiu la 24 noiembrie 1994.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *