Meșterul olar Ionel Cococi, din comuna Vădastra, prin ceramica sa lucrată în stil neolitic a reușit să aducă în actualitate o cultură străveche – Vădastra și acest fapt i-a schimbat viața, devenind purtător al valorilor, tradiției și culturii românești în marile capitale europene.
Creează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, folosind o tehnică arhaică, prin care vasele de lut sunt ridicate fără roată cu ajutorului șnurului. Realizează ceramică neagră neolitică de tip Vădastra, după o tehnică din perioada 5.000 — 5.500 î.Hr.
A reînviat cultura Vădastra după anul 2000, când a participat voluntar într-un proiect internațional experimental având ca temă cercetarea și revitalizarea culturii Vădastra și implementarea ei în comunitate. În cadrul proiectului, coordonat de profesorul Dragoș Gheorghiu, au fost cercetate relicvele descoperite în sit și s-au pus la punct tehnica de ridicare arhaică, din perioada neolitică, tehnica de decorare, forma vaselor, inclusiv tehnica de ardere, urmărindu-se introducerea în circuitul european a valorilor ceramicii preistorice din România. Cele aflate și descoperite însoțind echipa de cercetători români și străini i-au stârnit curiozitatea, a fost „contaminat”, cum spune.
„Totul a început în 2000, în timpul unor cercetări efectuate de o echipă formată din cercetători străini și români, condusă de profesorul Dragoș Gheorghiu. M-am oferit ca voluntar să le dau o mână de ajutor acelor cercetători, pe care nu-i băga nimeni în seamă”, își amintește Cococi.
Ionel Cococi afirmă că după plecarea echipei care efectua cercetări curiozitatea l-a determinat să încerce că lucreze singur un vas de ceramică. Acel prim vas îl păstrează și acum. L-a arătat și echipei pe care o însoțise ca voluntar și a fost apreciat.
„La următoarea lor venire le-am arătat primul vas. Au fost plăcut surprinși. Vă dați seama că a fost un pas foarte mare, dar ulterior am realizat că cel mai mare avantaj a fost că n-am știut nimic. Am fost nevoit să fac multe experimente, să pun la punct tehnica de ardere, de ridicare. Am fost invitat apoi la București, să țin un curs la Universitatea de Arte. Spuneau că prin materialele folosite de mine am contrazis teoria”, a precizat meșterul olar, care a avut, în ultimul deceniu, expoziții numeroase în țară și peste granițe.
A expus la sediul UNESCO de la Paris, la Comitetul Regiunilor de la Buxelles, la Strasbourg, la Milano și Torino.
Explică tainele olăritului și copiilor din comuna Vădastra, unde este instructor la clasa externă de ceramică a Școlii de Arte și Meserii din Slatina.
„Vin copii de la clasa a III-a la a VII-a. Sunt plăcut surprins de ce îmi spun părinții acestor copii, îmi mulțumesc pentru că au observat că acasă copiii le vorbesc despre cultura Vădastra”, mai adaugă Cococi.
Meșterul olar menționează că în prezent ceramica sa a făcut din Vădastra un brand de renume internațional. „Acum Vădastra este recunoscută ca un centru de ceramică, deși din punctul de meu de vedere un centru de ceramică nu are un singur meșter. Vădastra este acum un brand, național și internațional”, a completat artizanul.
El arată că atelierul său și ceramica de tip Vădastra pe care o realizează atrag vizitatori, mai ales specialiști, și numărul lor ar putea crește și ar avea de câștigat și alți meșteri populari dacă ar fi creat un circuit turistic, dacă ar exista un proiect pentru investiții în ateliere și pensiuni, deoarece în județ sunt creatori populari care se disting în peisajul cultural național și internațional prin creațiile lor și sunt și locuri ce ar putea trezi interesul turiștilor, dar nevalorificate din această perspectivă.
„În 2008 au venit la Vădastra 65 de turiști francezi, anul trecut a venit o familie din Germania. Eu am reușit să amenajez atelierul, lucrez la amenajarea unei camere tradiționale, aș vrea în timp să amenajez și un spațiu de cazare. Dacă cineva ar face un proiect pentru obținerea de fonduri nerambursabile pentru ateliere, pentru meșteri populari, pentru pensiuni, ar schimba viața multor oameni. Ar putea să fie pus la punct un circuit turistic”, mai spune Ionel Cococi.
Cultura neolitică Vădastra a fost descoperită în localitatea Vădastra din sudul județului Olt, în punctele Măgura Cetate și Măgura Fetelor, unde au fost efectuate săpături arheologice în a doua parte a secolului al XIX-lea. Primele descoperiri sunt făcute de Cezar Bolliac, în timpul unor „excursii arheologice”. Cultura Vădastra este una dintre cele mai importante culturi neolitice și se distinge prin aspecte particulare de originalitate și perfecțiune atât tipologice, cât și în ceea ce privește tehnica realizării uneltelor, motivele ornamentale, mai ales în sfera dispunerii acestora.
Vasele tronconice, castroanele emisferice, fructierele — sunt câteva dintre formele caracteristice pentru ceramica Vădastra. Decorul este executat în tehnica inciziei-exciziei și a încrustației specifice. Spirala, meandrul, triunghiul, rombul, „dinți de lup” sunt câteva dintre motivele decorative ale ceramicii Vădastra. Acestea acoperă întreaga suprafață a vaselor într-o dispunere matematică.
Arheologii au descoperit urme ale unor locuințe neolitice, unelte din piatra, silex, os, greutăți pentru războaiele de țesut, fusaiole și ceramică din acea perioadă. Arheologii au arătat că populațiile acestei culturi foloseau animalele de tracțiune în muncile agricole și prelucrau aramă, ceea ce demonstrează gradul de dezvoltare a culturii Vădastra.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.