Site dedicat informarii
Mănăstirea Brâncoveni cu hramul Adormirea Maicii Domnului este situată la 20 km sud-vest de Slatina și la sud de Piatra Olt, în zona șoselei Slatina-Caracal, arată site-ul oficial al Episcopiei Slatinei și Romanaților. Începuturile vieții monahale de la Brâncoveni nu se cunosc cu exactitate. Potrivit www.crestinortodox.ro, satul Brâncoveni apare menționat ca târg și reședință a fostului […]
Continue ReadingO statuie din bronz a Ecaterinei Teodoroiu, în mărime naturală, amplasată în municipiul Slatina, în apropierea podului peste râul Olt, stă mărturie, de aproape 90 de ani, a recunoștinței și admirației pentru „eroina de la Jiu”. Monumentul din Slatina este primul din țară ridicat în memoria Ecaterinei Teodoroiu, pentru realizarea lui fiind constituit, în anul […]
Continue ReadingSchitul Haiducilor de la Măinești, o biserică micuță așezată pe un deal din cartierul Măinești al orașului Balș, parcă ascunsă privirii de copacii din jur, păstrează încă tainele haiducilor conduși de Iancu Jianu, de a cărui trecere prin zonă „vorbesc” numai legendele locale și un misterios tunel. Potrivit șefului Direcției de Cultură și Patrimoniu Cultural […]
Continue ReadingReședința administrativă a județului Olt este municipiul Slatina, cu 70 293 locuitori înregistrați la Recensământul Populației și al Locuințelor din octombrie 2011. Vechi și tradițional centru politic și administrativ, orașul este așezat în zona de contact dintre prelungirile Platformei Cotmeana (parte a Piemontului Getic) cu Câmpia Boianului, la o altitudine de 135 m, pe valea râului […]
Continue ReadingLa aproximativ 40 km de Slatina se află cel de-al doilea municipiu al județului Olt, Caracal. Localitatea, ce numără, conform recensământului din 2011, 30 954 locuitori, este poziționată în Câmpia Romanațiului, pe râul Gologan, la o altitudine cuprinsă între 95,5-128,3 m. Vestigiile arheologice descoperite confirmă existența umană pe teritoriul orașului din timpuri străvechi. Însă așezarea, situată […]
Continue ReadingPiciorul podului construit de Constantin cel mare peste Dunăre, la Sucidava, un drum de piatră din vremea romanilor ce leagă două cartiere ale orașului Corabia, balta Potopin din comuna Dobrosloveni sunt câteva din reperele istorice tangibile din legendele ce însoțesc povestea și drumul Domnului de Rouă de la Dunăre, în sus, spre Romula Malva, capitala […]
Continue ReadingCetatea Sucidava din Corabia, spațiu cu o istorie de peste cinci milenii, păstrează și astăzi urme ale locuirii umane încă din perioada neolitică. Situat în cartierul Celei al orașului Corabia, Complexul arheologic Sucidava este ușor accesibil pe un drum recent reabilitat, însă prea puțin cunoscut și vizitat — până la 1.000 de vizitatori pe an […]
Continue ReadingMeșterul olar Ionel Cococi, din comuna Vădastra, prin ceramica sa lucrată în stil neolitic a reușit să aducă în actualitate o cultură străveche – Vădastra și acest fapt i-a schimbat viața, devenind purtător al valorilor, tradiției și culturii românești în marile capitale europene. Creează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, folosind o tehnică arhaică, prin […]
Continue ReadingPersonalități ale culturii și sportului, politicieni, ambasadori, români plecați peste granițe și întorși acasă să-și revadă locurile natale, copii și vârstnici, femei și bărbați, care au aflat că în Slatina se vinde bragă, o băutură răcoritoare preparată de familia Memish după o rețetă tradițională, s-au oprit la „Atletul albanez” pentru câteva minute pentru a-și satisface […]
Continue ReadingCele mai vechi urme de locuire (unelte, așchii, resturi fosile etc.), descoperite pe cursul râului Dârjov, atestă prezența unor hominizi pe aceste meleaguri încă din Paleoliticul inferior (600 000 – 480 000 î.Hr.). Cele 41 de așezări arheologice identificate în arealele localităților Slatina, Priseaca, Vâlcele, Sprâncenata, Corabia (Sucidava) ș.a. atestă că în cea de-a doua […]
Continue Reading